Imitaţie

Câteodată am impresia că eşti o imitaţie de om;
Cu gât lung de girafă
Şi zâmbet larg de unicorn.

Câteodată nu ştiu dacă-s trează sau dorm,
Văd oamenii mergând cu suflet gol.
Mai bine ar merge nişte naluci,
Ar avea inimi mari şi ochii negri ca de tuci.

S-ar uita in stânga şi cu dreapta ar face dreptate
Nu s-ar mai încrede în vorbe ci numai în şoapte.
Ar vorbi doar în rime şi ar putea fi politicoase,
Ar pluti doar prin aer şi ar fi chiar sfioase.

Şi poate că nici tu n-ai mai fi o imitaţie de om
Ai fi într-adevar ceva veritabil,
Cu sufletul plin ai putea trai, cred că, aproape venerabil.