I shot the sheriff :)

Agitatia surda din mine nu se opreste niciodata...Aceleasi intrebari din nou si din nou, cu pauze scurte cotropite de mii si mii de raspunsuri. De unde venim si incontro de indreptam? De ce unii sunt atat de reci si tristi parca pana in maduva oaselor? De unde zidul asta atat de gros si atat de inalt inte noi si in noi? Ma gandesc ce bine ar fi sa se dea amenzi pentru tristete si premii pentru zambete....premiul Nobel pentru cel mai frumos zambet sau 15 ani inchisoare pentru cea mai trista tristete. POate ar fi mai usor asa ca oamenii sa se bucure de viatza lor scurta si incantatoare. Societatea ne face seci, cutumele ne incorseteaza....nimeni nu mai vrea sa faca nicio schimbare, nimeni nu mai e up for a revolution si toata lumea se plange de orice se poate plange. Unde sunt anii 60' -70 'cand toata planeta era pe un val atat de inalt incat parea ca niciodata nu o sa cada de acolo. Unde e tineretea din parintii nostri? De ce nu?